Cercetătorii au descoperit ce se întâmplă în creierul uman în 5 minute de la moarte și cât timp mai bate, de fapt, inima. Ce experiențe trăiesc oamenii agflați în moarte clinică, vedeți un pic mai jos.
Descoperire șoc. După moarte, creierul mai trăiește până la 5 minute, iar inima mai poate bate încă 30 de minute
Oamenii de știință, în urma unor studii îndelungate, au ajuns la concluzia ce se întâmplă în creierul în cinci minute de când a fost declarată moartea. Cercetătorii sunt de părere că murim în fiecare zi câte puțin, de când ne naștem până trecem în neființă.
Corpul uman este format din miliarde și miliarde de celule care se divid în fiecare zi și generează creștere. De asemenea, organismele vii au o metodă foarte eficientă de distrugere a celulelor superflue și a celor potențial periculoase, cum sunt viruși sau celule canceroase.
Ce este moartea celulară programată
Mecanismul se numește moarte celulară programată. Celulele vechi sunt înlocuite de altele noi, identice. Dar aceast proces încetinește și se oprește la un moment dat pentru fiecare dintre noi. Vinovați de această oprire ar fi telomerii, care sut situați la capetele cromozomilor.
Când telomerii sunt scurtați de procesul de diviziune celulară, diviziunea celulară încetează. Corpul uman este făcut să funcționeze maxim 120 de ani, iar în ultimul timp speranța de viață crește mereu datorită vieții mai bune și igienei. Spre exemplu, în Germania, speranța de viață crește în fiecare an cu câte trei luni.
Ce este moartea, din punct de vedere științific
Moartea este un procesul de îmbătrânire fizică. Moartea intervine odată cu eșecul mai multor organe vitale: sistemul cardiovascular, plămânii sau creierul de asemenea. Medical vorbind, există mai multe tipuri de moarte.
Moartea clinică, în care sistemul respirator eșuează, pulsul și respirația se opresc, organele nu mai sunt alimentate cu oxigen și nutrienți. În cazul acesteia însă, resuscitarea cardio-pulmonară este încă posibilă și adesea are succes.
Dacă creierul moare, resuscitare nu își mai are rostul
Acest lucru nu este valabil în cazul morții cerebrale, care înseamnă colapsul creierului mare, al cerebelului și al trunchiului cerebral. O persoană aflată în moarte cerebrală poate fi ținută în viață artificial pentru un timp îndelungat. Femeile aflate în această situație pot fi însărcinate și pot naște copii.
Alți pacienți aflați în această stare reacționează la unii stimuli externi, cum ar fi în cazul unor operații. Medical însă, este vorba doar de reflexe ale măduvei spinării și nu de senzații adevărate de durere ale persoanei. Oricum, moartea cerebrală rămâne controversată.
Ce se întâmplă când omul moare
La începutul morții, organele umane pot supraviețui o vreme fără oxigen și nutrienți. Diviziunea celulară se oprește total în mod gradual, apoi celulele încep să moară. Dacă prea multe celule sunt moarte, organele nu se mai pot regenera. Cea mai rapidă reacție are loc în creier, unde celulele încep să moară deja după trei-cinci minute. Uimitor, inima poate continua să bată pentru încă o jumătate de oră.
La două ore după moarte, se instalează rigiditatea postmortem, deoarece corpul încetează producția de adenozin trifosfat (ATP). Aceasta este o sursă de energie pentru celulele corpului. Fără ATP mușchii devin rigizi.
Când dispare rigiditatea postmortem
Culmea, după câteva zile, rigiditatea postmortem dispare. Tractul gastrointestinal moare după 2-3 zile, iar bacteriile din el accelerează descompunerea cadavrului. Microbii din corp rămân periculoși pentru un timp mai mare.
Spre exemplu, microbii hepatitei, de exemplu, supraviețuiesc mai multe zile, iar bacteriile tuberculozei rezistă ani întregi. În total, procesul de descompunere a corpului uman durează aproximativ 30 de ani.
Ce au simțit pacienții care au fost în moarte clinică
Nu doar oamenii de știință sunt procupați de aceste experiențe, ci și religia sau ezotericul. Persoanele aflate în această stare, moarte clinică, fie nu își amintesc de niciun fel de experiență, fie trec printr-o stare de detașare de corp sau experimentează lumini puternice la capătul unui tunel. De asemenea, unii au vorbit de stări de fericire, alții de stări de frică sau panică.
Experiențele de moarte clinică au loc mai des atunci când procedurile de resuscitare au durat mai mult iar creierul a stat mai mult timp fără oxigen. Oamenii de știință analizează acest gen de experiențe și în cazul persoanelor care nu se află în moarte clinică. Astfel, unii pacienți care suferă de migrene văd uneori lumini, în timp ce unii bolnavi de epilepsie trăiesc experiențe de detașare corporală.
